Una dintre cele mai mari frici ale mele sunt albinele. Asa obisnuiam sa afirm acum un an. In prezent, pot declara bucuroasa ca am hotarat sa infrunt aceasta frica. Cand eram mica, in jurul varstei de 5-6 ani, am fost intepata de o albina, chiar in varful nasului, jucandu-ma in gradina bunicii. Bineinteles ca de atunci, frica s-a instalat si toata viata m-a urmarit. Ba chiar, pe parcursul vietii, am dezvoltat o fobie generala la insecte, adica insectophobie. Asa ca tip de ma stie tot blocul cand vad un paianjen in casa, tantar sau orice alta insecta zburatoare. Insa frica de albine si de intepatura lor se numeste apirofobia, provine din latinescul apis. Este chiar una dintre cele mai comune frici ale omului. Insa ca orice frica, ea se instaleaza pe baza lipsei de informatii. Asadar, daca te regasesti cand citesti si te numeri printre cei carora le e frica de albine, primul pas este sa te informezi mai bine. Si acest lucru este valabil pentru toate fricile pe care le avem. De exemplu, albinele ataca in apararea stupului lor sau cand sunt accidental strivite. Albina intr-un camp de flori nu reprezinta niciun pericol,deci. Frica nerezonabila de albine la oameni poate avea chiar efecte negative asupra ecologiei, albinele fiind importanti polenizatori iar cand oamenii distrug din frica coloniile salbatice de albine contribuie la distrugerea mediului. Albinele se hranesc cu nectarul florilor, pentru sursa de energie gratie continutului de zaharuri, si cu polen, ca sursa de proteine. Deci principala lor activitate nu este sa ne intepe pe noi. Ele au alte treburi mai importante si traiesc in functie de gradul de uzura ca urmare a activitatilor intense desfasurate de acestea, intre 2 si 8 saptamani si variaza in functie de sezon. Cele eclozate in sezonul activ(primavara- vara) traiesc numai 40 de zile, pe cand albinele eclozate toamna traiesc pana in primavara viitoare, cand se face schimbul de generatii (6-9 luni). Un alt aspect important pentru noi, fricosii, este faptul ca pe langa albine, exista si viespi. Iar deosebirile dintre una si alta, este ca in primul rand, viespile sunt cele mai agresive, sunt pradatori, se hranesc cu insecte, pe cand albinele doar cu nectar si polen, iar rolul lor este sa polenizeze, producand miere si ceara de albine. Cat despre aspect, ca sa stim cand sa ne ferim, albinele sunt galbene si grasute, viespea in schimb are corpul alungit, cilindric si talia subtire.
Sunt foarte multe lucruri interesante pe care le-am aflat despre albine, si asta s-a intamplat in ultimul an, de cand tata, a hotarat sa devina apicultor. El este asadar argumentul datorita caruia m-am vindecat de apirofobie. Insa cand am aflat noua lui activitate, prima mea intrebare a fost: “Si nu te inteapa???” Mi-a raspuns ca: “Ba da, se mai intampla.” El intotdeauna a fost fascinat de biologie si i-a displacut total viata de oras, preferand sa traiasca la tara, in mijlocul naturii. Tatal meu vede prin apicultura o modalitate de a trai in armonie cu natura. Totul a inceput cand un vecin i-a propus sa lucreze si sa desfasoare impreuna o stupina, oferindu-i la un moment dat, 2 stupi, de care sa aiba doar el grija. Surpriza mai mare a fost sa aflu ca si mama, a inceput sa il ajute. In urma cu 2 ani, amandoi au iesit la pensie. Si ma bucura sa ii stiu ca au in continuare o preocupare, o activitate care sa le faca placere. De curand le-am facut o vizita si am observat ca improvizeaza anumite materiale de lucru, uneori chiar accidentandu-se.Tocmai de aceea, din dorinta de a le arata cat de importanti sunt pentru mine, ca ii sustin si sunt fericita atata timp cat si ei sunt, am hotarat sa il sprijin pe tata in aceasta noua initiativa cu anumite echipamente si materiale. Drept urmare, am cautat si am descoperit acest site complex cu o gama variata de rame si accesorii profesionale pentru stupi.
unde, spre surprinderea mea, preturile sunt foarte accesibile. Am aruncat o privire si am comandat mai multe echipamente, accesorii si rame profesionale, care cu siguranta ii vor facilita extrem de mult munca atat lui tata, cat si mamei, care il ajuta uneori.
Asa ca, fiind pasionat, a invatat foarte repede tehnologia cresterii si exploatarii albinelor. El oricum de fel este perspicace, meticulos si respecta cu sfintenie fiecare pas. Ei bine, toate lucrurile acestea influenteaza cantitatea si calitatea mierii. Mie una mi se pare delicioasa, mai ales la cata dragoste si energie investeste in productia lui apicola. Tata are rezultate bune si sunt foarte mandra de el. Insa, oricat de atent ar fi el, ca sa nu-l mai intepe vreo albina, unul dintre accesoriile comandate pe care le-am considerat absolut necesare este acest cleste pentru prins rama cu maner de lemn:
Munca lui nu inceteaza niciodata, indiferent de perioada anului. Desi recoltarea mierii este cel mai important moment pentru el, oricsicum se trezeste in fiecare dimineata cu gandul la “prietenele lui”. In sezonul de recoltare, prezenta la stupi este obligatorie. Alegerea momentului de recolatre este cruciala pentru reusita demersului. Se trezeste in zorii zilei, linisteste albinele, scoate ramele din stup si efectueaza descapacirea fagurilor. Introducerea ramelor in separatorul centrifugal, se invartesc intr-un ritm lent, pentru ca mierea sa poata fi stoarsa si scoasa prin valva separatorului. La final, mierea este filtrata , iar ramele sunt inapoiate in stup.
Cand il aud cat de frumos vorbeste despre ele si in ce fel le exploateaza, incep sa ma imprietenesc si eu cu ele. Bine, asta se va intampla pe parcurs. Adevarul este ca albinele furnizeaza omului importante produse. In antichitate, mierea era utilizata in special in medicina si a fost unul dintre cele mai populare “medicamente” in Egiptul Antic. Polenul, laptisorul de matca, propolisul si veninul, prin valoarea lor compozitionala, reprezinta importante produse apicole, mult apreciate pentru proprietatile terapeutice. Vorbim despre un adevarat elixir al sanatatii, avand numeroase proprietati nutritive unice.
Tot din povestile si modul de lucru al tatalui meu, am retinut ca pentru o miere naturala si calitativa, stupii trebuie sa fie curatati in fiecare zi, albinele trebuie pazite, tinute sub control, ramele defecte trebuie sa fie inlocuite prompt. Printre celelalte tipuri de rame comandate, se numara si acest tip, care se prezinta foarte rezistent:
Produs foarte avantajos, si ca pret si ca utilitate. Fata de cele folosite de tata, acestea vor fi un lux pentru el. Odata pentru ca se pot aranja rapid si nu se rup la indepartarea lor, fiind dintr-un plastic mai strong decat celelalte. Sunt sigura ca ai mei vor fi super incantati. In caz ca citesti acum si parinti sau cunostinte care se ocupa cu apicultura, aruncati o privire pe site-ul apis-blaj.ro si veti gasi cu siguranta multe accesorii indispensabile chiar, in viata si munca apicultorului. Au produse profesionale, de calitate iar preturile sunt foarte bune. Va las datele lor de contact. Puteti comanda la adresa de e-mail: comenzi@apis-blaj.ro sau la nr de telefon: +40-745-582-990 / +40-0758-083-784
Astfel, datorita tatalui meu, m-am eliberat de frica, in primul rand, documentandu-ma si in al doilea rand, admirandu-i pe amandoi pentru curajul lor. Daca ei indraznesc, nu mai am de ce sa ma tem de albine. Si acum abia astept sa ajung de Paste la ei, odata pentru a-i bucura cu materialele achizionate special pentru ei si totodata, pentru a asculta povestile lor spuse cu entuziasm, afland multe alte lucruri noi. Iar poate cu ocazia acestei vizite, o sa prind curaj totusi, sa ma apropii si chiar sa pasesc in “Paradisul lor.” Al parintilor, dar si al albinelor.
