2

Ai auzit de marea unire de la 1918 ?

Ma scuzi! Eram ironic,da! Sunt constient ca multi dintre romanasii nostri stiu ca in 1918 a avut loc Marea Unire Ma refer la cei care au trecut prin bancile scolii si de ce nu si cei cu mai putina carte. Batranii intelepti carora le-au placut istoria si care povestesc cu placere astfel de intamplari auzite din mosi-stramosi.

In ziua de azi avem de unde ne informa despre acest subiect avem chiar si o carte. Nu trebuie decat sa cauti pe google carte marea unire 1918 si ai gasit ce trebuia. Te duce la cea mai informata lucrare pe aceasta tema.

Ce trebuie sa stim despre aceasta unire ?

Aceasta initiativa de a organiza o adunare nationala care sa formeze acordul de unire a regiunii Transilvaniei cu Romania a venit din partea unui socialist si anume Ioan Flueras. Dupa intreruperea tratativelor cu delegatia maghiara condusa de ministrul Oszkar Jaszi,in seara de 13 noiembrie 1918, membrii Consiliul National Roman Central s-au dus la Vasile Goldis si dupa ample discutii, au hotarat convocarea Adunarii Nationale. In noaptea de 14 noiembrie 1918, intr-o sedinta a CNRC condusa de Stefan Cicio-Pop in cladirea Scolii civile de baieti din Arad, dupa a doua zi a convorbirilor cu delegatia maghiara, pentru a analiza situatia tratativelor, un grup de tineri, in frunte cu Iustin Marsieu, au cerut Consiliului sa proclame chiar atunci Unirea Transilvaniei cu Romania. Acestora le-a raspuns Vasile Goldis, aratand ca o asemenea hotarare nu poate fi proclamata decat intr-o mare adunare reprezentativa. La 15 noiembrie 1918, CNRC ia hotararea de a declara unirea romanilor transilvaneni, criseni, banateni si maramureseni cu Regatul Romaniei intr-o Mare Adunare Nationala.

Textul Rezolutiei Adunarii Nationale de la Alba Iulia a fost compilat in orasul Arad, intr-o sedinta a consiliului de la 28 noiembrie 1918. Rezolutia finala a fost, astfel, admisa spre miezul noptii.

Ziua de duminica, 1 decembrie 1918, era si ea parca imbracata de sarbatoare, deoarece noaptea ninsese si intreaga natura a fost invaluita in alb imaculat. Scriitorul Emil Isac descriind acea dimineata astfel: Ninge lin. Se ivesc zorile. Pe strazi defileaza legiunea romana, precedata de fanfara ofiterilor si a minerilor. Este o demonstratie cum nu s-a mai vazut vreodata, pe care niciun om de cultura nu se poate retine sa nu o admire… Niciodata n-am vazut o asemenea masa de tarani. Este puterea ancestrala care defileaza. Si toata lumea canta… Masele asteapta… unduindu-se ca un val puternic de oameni. Cateva momente si incepe istoria. Participantii la Adunare au inceput defilarea dis-de-dimineata imbracati cu haine de sarbatoare, impodobiti cu cocarde, incinsi peste brau cu tricolorul national sau avandu-l trecut in diagonala peste piept, cu steaguri, incolonati in randuri de cate patru si cantand cantece nationale. In jur de ora 7, duminica fiind, participantii s-au indreptat catre slujbele religioase tinute atat in biserica ortodoxa, cat si in cea greco-catolica, apoi delegatii Marii Adunari s-au indreptat catre Sala Cazinoului, numita de atunci Sala Unirii, locul unde avea sa se dea citirii rezolutiei unirii si votarii acesteia:
Sosirea membrilor Marelui Sfat este primita cu multe aplauze. Primul intra d. Goldis in uralele intregii sali. Apoi rand pe rand , Saftu,  A. Cosma, Flueras, Grapini, Jumanca, N. Ivan, Giurgiu, Mihut etc. Dupa ei, aclamat cu caldura St. C. Pop, apoi T. Mihali, maiorul Vlad si ofiterii din Romania: Bagulescu, Jeleriu, Marculescu, inalta chipiile romanesti si saluta adunarea extaziata.

Dupa discursul lui Stefan Cicio Pop, Ioan Suciu i-a declarat verificati pe toti cei 1.228 de delegati si s-a trecut la constituirea Adunarii Nationale, fiind numiti presedinti Gheorghe Pop de Basesti, episcopul ortodox de la Arad, Ioan Ignatie Papp, si episcopul greco-catolic de la Oradea, Demetriu Radu. Vicepresedinti au fost numiti Theodor Mihali, Stefan Pop si Ioan Flueras.

Vasile Goldis a citit Rezolutia Adunarii Nationale dupa ce Gheorghe Pop de Basesti a declarat deschiderea Adunarii Nationale. Urmand cuvantul lui Iuliu Maniu care sprijineste apoi cu inteligenta ultimile puncte din proiectul de rezolutie si cere primirea in totalitate a proiectului, iar sala l-a aclamat raspunzand ca sunt de acord si adresand urale si lozinci de bucurie.. Au luat apoi cuvantul Iosif Jumanca, Alexandru Vaida-Voevod, episcopul Demetriu Radu, Iosif Jumanca, episcopul Ioan Ignatie Papp si lucrarile au fost inchise dupa ce toti au cantat imnul tari Desteapta-te romane.

marius

2 Comments

  1. Interesant, chiar ma gandeam de ceva timp sa ma apuc sa citesc o carte. Cred ca aici voi gasi informatii utile pentru cultura mea generala. Multumesc!

  2. Este destul de utila cartea, mai ales eu fiind pasionat de istorie. Cred ca o voi cumpara si sper sa gasesc informatiile care imi lipsesc. Si din ce vad in articol sigur le voi gasi. Thx!!!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.