0

Lego si figurine

E ora pranzului si ma plictisesc grav. Ma invart in camera sperand ca imi va trece prin cap ceva genial. Dar timpul tot trece si nu pot decat sa observ soarele cum se duce tot mai spre vest. Imi iau o carte, dar nu citesc mai mult de 20 de minute. Ma prefac ca scriu un articol pe blog, insa nu il termin si il salvez la ciorne. Aprind televizorul. Numai stiri despre cutremure si alunecari de teren. Il las asa. Caut niste jucarii lego online , caci peste 2
saptamani este ziua unui verisor, implineste 4 ani. Timpul trece, eu stau. Ma apuc sa fac curatenie in casa. Dau cu aspiratorul in camera mea, apoi intru la sora mea cea mica. O cert putin in gand cand ale ei figurine imi ranesc talpa si ma fac sa ma impiedic. In fine, termin.
Se face ora 5 dupa-amiaza, timp in care am mai citit 10 minute, m-am uitat la televizorul care era pe National Geographic, singurul post pe care ma mai uit alaturi de History channel si am dormit mai mult de o ora. Cand ma trezesc caut cana din care mi-am baut cafeaua de dimineata ca sa mai sorb o gura, in zadar. Soarele isi arunca ultimele raze asupra apartamentului de la etajul 4. Inca nu gasisem acea activitate care sa ma scoata din starea de lenevire. Ma schimb si ies pe afara.
In oras ma intalnesc cu amicii si mergem pe strazile si in locurile in care mergem mereu.


Se pare ca aceeasi monotonie ma cuprinde si afara. Cu riscul de a nu dormi la noapte beau o cafea. Fumez o tigare doar asa sa mai treaca timpul. Gasim un subiect pe baza caruia ne amuzam vreo 15 minute, apoi liniste. Ne hotaram sa plecam catre case.
Ajuns acasa ma apuc sa scriu cateva chestii pentru blog, pentru zilele urmatoare. Mai citesc un capitol intreg din cartea pe care am inceput-o de curand. Aceasta activitate imi ia mai mult de jumatate de ora. Ma uit la ceas, ora 22:30. Deci asa arata o zi pierduta! Ma asez in pat si urmaresc, ca in fiecare seara, serialul dr. House, dupa care ma culc. Dar nu ma ia somnul.
Cred ca am stat aproape o ora cu ochii pe tavan facand diverse planuri pentru ziua ce avea sa vina.
Apoi mi-am luat castile si am pornit muzica la telefon, ultima sansa de a adormi, dar tot dupa vreo ora si ceva. Acum, obosit, inchid ochii si, in sfarsit, adorm. Maine ma asteapta alta zi plcitisitoare, sunt sigur!

MucRoz

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.