Cand m-am trezit ceasul suna de zor. Statusem deja in pat cu 5 minute mai mult decat imi planificasem. Era o zi foarte importanta pentru mine. Ma imbrac, imi fac cafeaua repede si o beau grabit, neavand timp s-o savurez. Ies pe balcon unde un taxi ma astepta de 2 minute.
Urc si acesta ma duce la sediul Organizatiei Mondiale a Bloggerilor. Si aici eram asteptat.
Pasesc pe covorul rosu mergand spre sala de conferinte.
S-au adunat cateva mii de bloggeri din toate galaxiile si organizatorii se intrebau daca vor avea suficienti interpreti conferinte . Mai era un sfert de ora pana la inceperea sedintei, timp in care am fost lasati sa ne cunoastem. Insa eu eram nerabdator sa inceapa manifestarea, motivul principal pentru care ma aflam acolo. Un domn inalt se apropie de pupitru si tine o cuvantare de inceput. In acest moment fiecare blogger auzea in casca discursul tradus in limba lui.
Inseamna ca totul functiona la parametri normali, asta si datorita faptului ca aveau interpreti conferinte foarte capabili. Dupa el vine in fata tuturor primul invitat. Acesta ne vorbeste despre povestea lui de viata, despre blogul lui, sfarsind cu cateva tactici de marketing, toate incercate de cei prezenti fara niciun succes.
Apoi vin doi tipi foarte haiosi care reusesc sa ridice publicul in picioare intr-un ropot de aplauze. Acestia au tinut un discurs motivational bazat pe experienta lor de viata si de afaceri. Insa au vorbit si de promovare, optimizare si multe alte povesti utile. Ba chiar au coborat printre oameni si au discutat direct cu cativa dintre ei. La mine nu au ajuns caci eram mult prea in spate.
Dupa tipii haiosi intra unul pitic care avea o voce pitigaiata. Numele lui nu mai fusese auzit vreodata si nici nu avea vreo legatura cu bransa noastra. Audienta radea la fiecare vorba a lui desi acesta se chinuia sa para serios. Dupa 30 de minute agonizante acesta pleaca, mai mult de rusine probabil. Pauza de masa. La bufet cafele si diverse sandvisuri galactice faceau cu ochiul bloggerilor care nu mancasera acasa in asteptarea acestui moment ‘special’.
Nu stiu cu ce firma de catering au colaborat pentru a servi atatia oameni si nici nu vreau sa-mi imaginez ce suma au platit pentru asta.
Dupa pauza sedinta revine in forta cu un om care parca se cunostea personal cu toti cei din sala (ceea ce practic nu era posibil). Si acesta isi primeste portia lui de aplauze furtunoase cand ne spune cateva din trucurile lui cu care isi facea timp pentru pasiuni. Chiar m-am gandit sa incerc si eu aceste lucruri pe viitor.
Dupa alte 60 de minute conferinta se incheie. Ma urc in masina si privesc relaxat pe geam pana acasa.
Pana mi-am luat valiza masina a survolat spatiul de langa balconul apartamentului meu. M-am dat jos si m-am asezat la masa. Vroiam sa astern cateva idei de la conferinta ce abia se incheiase, aveam o idee minunata si parca mana mea scria prea incet. Mi-am pus un pahar de vin si m-am sezat iar la masa.
N-am mai scris si am pornit laptop-ul pentru a ma pune la curent cu noutatile. Derulam stire dupa stire, concentrandu-ma asupra scrisului de pe monitor, dar pierzand ideile si…cand m-am trezit era dimineata!
